Primele poze le-am facut pe la 3 ani... Imitand fotagrafii, acopeream un ochi cu palma si ziceam: 'TA”...
La 5 ani, jocul meu preferat era un Tomahawk.
Dupa 30 de ierni nu s-au schimbat mult lucrurile...
Am involuat putin si acum trebuie sa folosesc un aparat ca sa eternizez lucrurile (mediul) care ma inconjoara. Iar Tomahawk-ul l-am schimbat cu pipa pacii...
Nu am castigat niciodata nici un concurs foto. Poate aveam sanse mai mari daca participam macar o data.
In cadrul unei ceremonii sacrale am primit numele „Calul cu pete”. Pinto Horse.
Nu am avut niciodata expozitie personala.
Sunt un fotograf nomad din secolul XXI si ma conduce lumina soarelui de noapte. (si ma las condus de lumina soarelui de noapte)
Acasa am invatat respctul si uimirea fata de natura. Motto-ul meu este: ” Traieste astfel incat sa nu deranjezi mediul care te inconjoara”.
Pictografia este precum calaria.
Atunci esti un bun calaret cand nu vrei sa dirijezi cainele mare ci ii transmiti sentimentele tale astfel incat sa te duca unde vrei, ca si cand ar fi propriul tau corp.
Intelege lumina si transmite sentimentele tale! Numai atunci poti sa faci ceva de valoare in fotografie cand nu te deranjeaza aparatura folosita.
Calul si calaretul...
Lumina si iluminatorul...
Calareste lumina!